joi, 25 noiembrie 2010

Povestea lui Musette

Astazi Musette a implinit doi ani.
 Musette este una dintre pisicile din vitrina de la magazinul de animale din Real. Ne gandeam ca lui Tudor i-ar placea sa aiba companie si cautam de ceva timp o femela birmaneza, dar nu gaseam nicaieri. Pana intr-o seara din ianuarie 2009 cand am vazut un ghemotoc alb de blana in vitrina. Un pui de pisic care dormea cu spatele la noi. Am batut usor cu degetul in geam, s-a trezit din somn si s-a uitat la noi cu privirea aceea irezistibila... Noi ii alesesem deja numele Musette, inainte de a o cunoaste, iar cand am primit carnetul ei de sanatate am aflat ca o chema Cosette. :) Acum este Cosette - Musette si i se potrivesc ambele nume.
A inceput sa se joace cu mine din secunda in care au scos-o din vitrina. Pe drumul spre casa mi-a molfait parul, obicei pe care il mai pastreaza si acum, doar ca nu mai sunt eu preferata ei.
Am ajuns acasa cu inima in gat, nestiind ce reactie va avea Tudor. Expresia lui a fost urmatoarea:
Ea a inceput imediat sa manance, sa se joace, sa isi ascuta gherutele:
 S-ar fi jucat si cu Tudor, dar el se purta de parca ar fi fost in fata unui monstru periculos:
In prima noapte a venit in pat imediat ce am stins lumina si a inceput sa toarca. A doua zi, dupa ce o urmarise pe Musette jucandu-se ore intregi, Tudorica a cedat si a inceput sa se joace si el.
A existat si un moment paradisiac, cand au dormit impreuna:
Si un altul, cand au venit amandoi la mine in brate, luptandu-se pentru suprematie:
Apoi Musette si-a petrecut un weekend impreuna cu Kitty, prima birmaneza din viata lui Tudor, iar cand s-a intors acasa miroasea a femela atragatoare. Si atunci Tudor si-a pierdut controlul si... a intrat in calduri. Asa s-a incheiat perioada paradisiaca. Dupa cateva nopti de nesomn si la sfatul veterinarului, ne-am dat seama ca nu o mai putem tine pe Musette. I-am rugat pe parintii mei sa o tina pana gasim pe cineva care sa vrea sa o adopte si de atunci a ramas acolo. Cum ar mai fi putut sa renunte vreodata la ea?!?

De atunci am ramas cu vizitele. Tudor este fascinat de Musette, ei ii place de el si nu-i place... Dar in curand vor avea pui, iar astazi am aflat ca au inceput sa se simta pisicutii miscand in burta. :)

5 comentarii:

Grişka spunea...

Miao, ce frumoasă poveste, şi ce frumoasă e Musette! Tudor e un motan norocos!
Sper că vor avea pisoiaşi sănătoşi, că frumoşi sunt sigur că vor fi! De-abia aştept să-i văd în poze! :)

vic spunea...

eu sper ca o sa-si creasca puiii impreuna, ar trebui sa stea impreuna, fiindca tudor birmanul o sa vrea sa fie responsabil.

vic spunea...

am uitat: la multi ani, mamica musette si te rog lasa-l pe tudor sa stea cu tine.

Ema spunea...

Buna, am urmarit povestea celor doi pisoiasi simpatici....
Tudor si Musette. Superbi!!! Cautand pe blogul vostru am consatat ca suntem si din acelasi oras, Craiova.
Am avut si eu un motanel, Moty, care din pacate a murit de cancer anul trecut, cand avea 11 ani. Mi-as dori sa am si eu un motanel de la cei doi superbi pisici ai tai!!!!
Avem si noi un blog http://ema-deaconu.blogspot.com/, dar pisicul il puteti vedea la rubrica "Our sweet black angel Moty".
Iti voi lasa un numar de tel. 0788.925.167 si doua adrese de e-mail lilyolt@yahoo.com ; liliolteanu@zappmobile.com pentru cazul in care doresti sa-mi dai un semn. Si.....sunt convinsa ca cei doi vor fi niste parinti minunati!!!!

Olivia si Tudor spunea...

Buna Ema, din pacate Musette a nascut prematur si puii nu au supravietuit. Daca va mai avea vreodata altii, mi-am notat adresele tale.
Am vazut fotografiile cu Moty, era foarte frumos, imi dau seama ce trist a fost sa il pierdeti.
Numai bine!